Interviu cu Izabela Costan – impletitor de iubire

Impleteste, impleteste
Si inveseleste fiecare chip care poarta creatiile sale!

Gandeste zi si noapte cum sa aduca bucurie in inima ei prin firul impletit fie cu viteza luminii cateodata, fie in linistea noptii sau zumzetul vietatilor de zi cu zi ce cu imensa satisfactie umplu ochii cand priveste natura.
Este Izabela Costan, o minune de om, pe cat de plapanda, pe atat de puternica.
A creat si dezvoltat, poate fara sa vrea sa se gandeasca vreodata la acest parcurs, ceva unic, deosebit, atat de potrivit fiecarui suflet.

RomaniaFashion.ro:
De unde aceasta iscusinta in a tricota cu orice fir si a crea diferite obiecte vestimentare ?

Izabela Costan:
In primul rand vreau sa va multumesc pentru efortul dumneavoastra de-a realiza acest interviu si pentru onoarea facuta!
Iscusinta vine din sutele de ore petrecute cu andrelele in mana si din dorinta de a face hainute cat mai frumoase si deosebite. Cat despre fire, inca experimentez si combin mereu texturi diferite pentru a ajunge la ce-mi doresc. Dar, nu lucrez cu fire subtiri, nu-mi plac si nu ma reprezinta.

RF.ro:
Ati avut aceasta pasiune de mica? A venit pe parcursul vietii ?

Izabela Costan:
Pe parcursul vietii s-a accentuat si s-a rafinat, dar iubirea pentru andrele si fire a fost de la varsta de 5-6 ani, cand mi-am dat seama ce sunt si cum se folosesc. In plus am avut un backgroud solid, pentru ca toate femeile din familia mea, atat pe linie materna cat si paterna au lucrat foarte mult. Mamei nu i-au lipsit niciodată andrelele, a cusut goblen si mi-a croit o intreaga garderoba. Tot asa bunicile mele au lucrat macrameuri si au croit multe haine, iar strabunicile mele au tesut la razboi sute de covoare si macaturi.

RF.ro:
Este meseria Dvs. de baza? Sau ati lucrat altceva si crosetatul si arta imbinarii firelor de mohair, lana sau bumbac era doar un hobby ?

Izabela Costan:
De-a lungul timpului am avut mai multe meserii, ce nu au avut legatura cu pasiunea mea si nici una cu cealalta. Mi-a placut mereu sa ma reinventez. In momentul acesta incerc sa-mi transform hobby-ul intr-o sursa stabila de venit, dar inca nu se poate, asa ca periodic mai invat o meserie noua.

RF.ro:
Mai stiti cand ati realizat personal, singura, prima haina? Cine a purtat-o ?!

Izabela Costan:
Sigur ca-mi amintesc! Aveam 18 ani si mi-am făcut singura un pulover foarte fistichiu, de care eram foarte mandra si l-am purtat pana l-am distrus! :).

RF.ro:
Tricotati cu diferite fire mai groase, mai subtiri, in tesatura batuta sau lejera. Este o diferenta in a le lucra? Cum faceti rost de materia prima ?

Izabela Costan:
Cum v-am spus mai devreme, am invatat sa tricotez in copilarie, dar cu crosetatul m-am intalnit cam pe la 26 de ani si am crosetat o perioda buna, dar m-am intors la mult iubitele andrele deoarece imi ofera libertatea de a crea dupa regulile mele. Nu mi-au plăcut niciodata firele subtiri si le-am evitat constant. Am un stil propriu de a lucra, dar categoric nu lucrez strans sau batucit. Folosesc modele de lucru ce dau impresia de tesatura densa, dar in realitate hainele facute de mine sunt foarte pufoase si aerate. Asta pentru ca folosesc fire groase si andrele si mai groase. Sunt adepta stilului oversize si asta nu se va schimba niciodata.
Din pacate, cu materia prima am mereu senzatia ca sunt intr-un carusel al norocului si ghinionului, pentru ca nu am o sursa stabila de unde sa ma pot aproviziona oricand am nevoie. Dar recent am descoperit o fabrica in Brasov si intentionez sa scot pe piata propriul fir din merinos, imediat cum o sa reusesc sa strang suma necesara.

Rf.ro:
Ati facut pasul si ati creat cateva produse. A venit apoi vremea sa promovati ceea ce faceti ? Cum ati decis sa incepeti ? Clienti prieteni, din om in om sau in urma unor anunturi , promovare social media?

Izabela Costan:
Pasul spre public l-am facut in 2015, cand in urma unor evenimente tragice din viata mea, m-am trezit fara casa, fara job, fara bani sau perspective, doar cu un croset si cateva gheme de lana. Mi-am facut pagina pe Facebook Atelierul de fire impletite si Instagram atelieruldefireimpletite, dar eram complet debusolata, nu stiam ce anume trebuie sa fac mai departe, cum sa procedez. Nu stiam nici macar sa fac poze acceptabile. Asa ca am facut caciulite si manusi pe care le-am vandut pur si simplu pe strada. Au avut succes, am mers mai departe si am participat la cateva targuri de profil, unde am avut un fail rasunator! :)) Asta pentru ca nu aveam o directie clara a ceea ce vreau sa ofer oamenilor, iar caciulitele nu erau suficiente pentru a atrage atentia. Apoi am avut necaz dupa necaz, am vrut sa abandonez totul, dar cumva am reusit sa ma repliez in ultimul moment si am inceput sa studiez foarte mult. Am invatat totul despre fire, cum se produc si care sunt diferentele dintre ele, am studiat tendintele, ce forme se poarta, ce culori sunt la moda si am facut prima jacheta din fir foarte gros, iar de aici totul a decurs natural, ca atunci cand te plimbi si fiecare pas te duce in diretia dorita.
Promovarea social media am inceput-o relativ de curand si inca mai am multe de invatat, dar facuta corect ajuta foarte mult.

RF.ro:
Odata inceputa afacerea, nu aveati cale intoarsa, indiferent de ce altceva mai lucrati. Insa niciodata nu iese cum iti doresti! Ati avut si satisfactii, dar si clienti nehotarati, neplatitori, suciti, insa si oameni fair-play si plini de mandrie sa poarte creatia Dvs. Cum a fost parcursul? V-ati gandit vreodata sa renuntati?

Izabela Costan:
Parcursul a fost unul foarte interesant, cu foarte multe esecuri, dar si multe surprize frumoase si momente de fericire maxima. Categoric nu a fost si nu este un drum lin, dar ma tine tot timpul in priza si practic ma forteaza oarecum sa fiu din ce in ce mai buna si sa invat tot timpul cate ceva nou.
Da! Chiar de foarte multe ori am fost hotarata sa renunt, dar deja tricotatul este un mod de viata, asa ca am invatat sa-mi acord pauze lungi, in loc sa abandonez.

RF:ro:
Poate prin logica simpla intelegem numele brandului Atelierul de Fire Impletite, insa este si un argument pentru alegerea facuta ?

Izabela Costan:
Am vazut mereu viata ca fiind un mare ghem, facut din diferite fire, unele mai moi, altele mai aspre, asa ca numele este de fapt dovada ca atunci cand tricotez, impletesc firele de lana cu firele de timp si iubire pentru lucrurile frumoase.

RF.ro:
Cum considerati ca s-a dezvoltat brandul? Prezenta la targuri, diferite evenimente, prezenta in mass-media fie in articolele unor publicatii importante, fie in mentiunile social media si in randul celor direct interesati sunt doar o parte din aprecierea Dvs. Este suficient?!

Izabela Costan:
Din punctul meu, Atelierul s-a dezvoltat foarte frumos, incet si cu pasi mici, dar siguri. Este o adevarata poveste, nu doar un atelier care face haine pe banda rulanta. Targurile de profil nu m-au ajutat prea mult, pentru ca nu am reusit sa gasesc acolo publicul meu tinta. Eu nu lucrez pentru oricine, am o categorie de oameni, bine definita carora ma adresez cu produsele mele. Evenimentele sigur au fost un plus si au fost bine venite, dar principalele modalitati de promovare raman produsele in sine si increderea oamenilor in mine. Incredere care apare instantaneu si se mentine odata ce isi primesc produsele.

RF:ro:
Am remarcat ca cineva a dezvaluit ca haina primita in urma comenzii este perfecta pentru ea ! Era ceva de genul: "nici daca voiam sa fie asa, nu iesea atat de bine, este moale, pufoasa, calduroasa si sa-mi sada bine, direct pe mine !".
Este poate cel mai bun argument ca ceea ce realizati face un mare bine! De unde vin clientii si prin ce colturi ale tarii, lumii ajung bijuteriile crosetate de mainele Dvs. si cu ajutorul mamei, mereu alaturi ?

Izabela Costan:
Da, mama este jumatate din Atelier si fara ea nu s-ar fi putut nimic. Clientii vin din social-media si de la alti clienti. Cele ce poarta jachete facute de noi sunt cei mai buni promotori ai Atelierului, fie ca sunt persoane publice sau obisnuite.
Am trimis produse in toata tara, dar am observat ca Ardealul si Bucovina pun un pret mai mare pe munca noastra, astfel incat 90% din clienti vin din Bucuresti si cele 2 zone mentionate.
In afara tarii, Germania ma prefer si am trimis acolo multe jachete. Urmeaza Franta si USA, ca si numar de comenzi. Sper sa gasesc o modalitate de a cuceri si tarile asiatice. :)

RF:ro:
Cu bune, cu mai putin bune, cu prieteni si oameni de nadejde alaturi, cu ore nedormite si zile petrecute cu ochii in andrele, ace, fire, desene, comenzi, livrari, ati lua-o de la capat, pe acelasi drum ?! Daca nu, ce v-ati fi dorit sa realizati?!

Izabela Costan:
Categoric as lua-o tot pe acelasi drum! Nu ma vad facand altceva. Singurul meu regret este ca nu am inceput acest proiect mai demult si nu mi-am ascultat instinctul de a-mi canaliza energia catre ceva pe placul sufletului meu.

Jachete, rochii, cardigane scurte sau lungi, saluri, caciuli, veste si altele sunt adevarate comori crosetate. Cu bucuria celor doi ochi ageri, cu urari de bine si sanatate pentru Izabela si mama ei, cu alese ganduri si cu maini dibace, dorim un parcurs de poveste pentru Atelierul de Fire Impletite si creatorii lui!

Multumim pentru dreptul de utilizare al fotografiilor din arhiva Izabelei Costan.